marți, 9 februarie 2010

M.

Si mi ar placea sa nu te pot pierde niciodata. M ai cunoscut altfel si n as fi putut sa ti spun ca sunt eu asa cum sunt. Mi a fost teama sa nu ma respingi. Te rog, nu o face acum. Vreau sa mi zambesti ca atunci, dintr un simplu impuls ce reusea sa mi faca ziua fericita instantaneu. O parte din sufletul meu s a rupt atunci cand dintr o prostie a mea, nu am mai reusit sa ti atrag atentia. SI aveam atatea sa ti povestesc, si chiar imi doream nespus sa fac asta. Aveam o nevoie vitala de tine aici, si inca mai am. Nu cred ca stii cat de tare doare sa te iubesc de la peste 4000 de metrii altidutine, iar tu sa ma arunci in campie. As vrea sa mai ramai, te rog, fa o. Mai stai, nu ma parasi aici, singura si cu sufletul rupt. Imi vine sa plang atat de tare.. Simt cum o sa mor definitiv in clipa cand vei deschide usa camerei mele.. Nu pleca, nu si de data asta. Ai mai trecut o data pe aici, de ce acum mi te arati atat de strain? M ai tinut in brate, aminteste ti ce ai simtit atunci, pentru ca si eu am simtit, si chiar cred ca a fost ceva reciproc. Ahh, daca stau sa ma gandesc mai bine nici nu stiu cum de am adunat toate astea. Am luat pur si simplu o cutie mare, pe care o tineam in dulap. Era verde, si am aruncat acolo tot ce am putut gasi mai nesemnificativ. Aparent, avea o parte din sufletul tau pe care aveam de gand sa o folosesc pentru a l completa pe al meu, avea un zambet inedit ce mi l ai aruncat grabit, cand ploua, avea privirea ce m a tinut treaza nopti la rand si sperantele carora le ai dat nastere intrand in viata mea intamplator. Ia ma de mana si hai sa dansam. Ar fi ceva spontan si cu sigurantza diferit. Vrei ceva iesit din comun? Nebunesc? Atunci lasa ma sa stau langa tine atunci cand dormi, asa, fara sa fac ceva deosebit, doar am sa te privesc. Am sa ti mangai parul si am sa te sarut pe obraz, dupa ce vei fi adormit deja. Lasa ma sa fiu eu acolo, cand te trezesti si crezi ca ai nevoie de altcineva de fapt. Sa nu te pot pierde niciodata e tot ce mi doresc.

3 comentarii:

Frunze